Sailing in Insulele Grecesti

 Una dintre cele mai inedite și frumoase experiențe, trăite de mine, este sailingul!
 De ce inedită? Pentru că, de când mă știu, am rău de mișcare: în mașină, în leagăn, pe barcă, însă, daca iți dorești ceva foarte tare, acest rău se educă. Eu am reușit, în mare parte, cu al meu, din dorință de a naviga, pe mare. Îmi place marea enorm și senzația pe care o ai când ești în larg.  Îmi place să descopăr locuri,în care doar pe apa poți ajunge, ador să văd insulele de pe mare și să le explorez, una cate una. Din dorință și curiozitate, am ales să trăiesc o noua experiență! Când spun noua, mă refer la faptul că nici una nu seamănă cu pecedenta. Precedenta, pentru mine, a fost când eram însărcinată în patru luni! Și nu a fost sigura! Deci, îmi place, place, place! 

   Așa că, tine-ți aproape, pentru un itinerariu, cu velierul, de o săptămână, in luna mai, a anului 2022, în cinci dintre cele 6000 de insule grecești. Acestea  acoperă aproximativ 25.000 km², adică 1/5 din suprafața totală a țării. Din cele 6000 de insulele, locuite sunt cca 200,  dintre care doar 53 au o populație de peste 1000 de locuitori, în vreme ce 97 dintre ele au sub 100 de locuitori.  Vom vizita una din Insulele Saronice și patru din  Arhipelagul Cicladelor, arhipelag în Marea Egee, format din 211  insule, din care doar 24 sunt locuite, de cca 120000 de greci!  Cicladele alcătuiesc o regiune administrativă separată, cu capitala la Ermoupolis, pe insula Siros. Cicladele sunt formațiuni incredibile, apărute în urma schimbărilor geologice ce au avut loc cu milioane de ani în urma.
  Potrivit mitologiei grecești, Poseidon, zeul marii, a fost atât de supărat din cauza comportamentului nimfelor Ciclade, încât le-a transformat în insule. Indiferent cum s-au format ele, Cicladele – al căror nume se traduce prin “Insulele sacre” – au o frumusețe unică. Perioada ideala pentru a veni aici este luna mai, dar sunt pline de farmec și în lunile de vară. Peisajul vulcanic neregulat și sălbatic este întregit de arhitectura specifică zonei, cu case albe, aidoma unor cuburi de zahar, sau căsuțe de turta dulce, care arată ca în povești.
Cele mai cunoscute insule din Ciclade sunt Santorini, romantică, cu apusuri superbe în Oia și plaje cu nisip negru; Mykonos recunoscută pentru petrecerile de noapte și cluburile de zi; Naxos, cea mai mare dintre insule.
Printre Ciclade, mai mari sunt: Amorgos, Anafi, Andros, Antiparos, Delos, Denoussa, Folegandros, Gyaros, Ios, Iraklia, Kea, Keros, Kimolos, Koufosinia, Kythnos, Makronissos, Milos, Mikonos, Naxos, Păros, Polyaigos, Santorini, Schoinoussa, Serifos, Sifnos, Sikinos, Syros,Thirasia, Tinos. În incursiunile anterioare, am reușit să văd câteva dintre acestea.

   Acum, după ce am ajuns în Atena, în Marina Alimos, de unde ne-am îmbarcat pe velier,  voi relata, live, din insulele vizitate! Vânt din pupa, să avem, că de restul se ocupa echipajul!

  Prima insulă în care am acostat, Kea  sau Tzia, în antichitate Keos. Am ajuns noaptea, după  cca 5 ore de navigat, cu velierul, pe o mare calmă, admirând simfonia  apusului de Soare!  In Kea  poți ajunge și cu ferry-boat ul, în cca o ora, din portul atenian, Lavrio, contra sumei de 12 euro de persoana. Puțin mai ieftin decât cu velierul! Este cea mai apropiata insula, din arhipelagul cicadelor, de Atena, așa că este destul de animata.
 În secolul trecut, în Kea existau peste un milion de stejari, mulți dintre aceștia umbresc văile insulei, alaturi de aluni.  În mare parte, relieful insulei Kea este deluros și destul de arid,  țărmul insulei este neregulat, cu multe golfulete ce te îmbie cu ape turcoaz și plaje cu nisip, dar și cu pietricele.  Kea  este o insula liniștită, frecventata, în special de atenieni, cu multe case de vacanta și cu multe taverne grecești! 

  A doua oprire, insula Serifos, situată în vestul arhipelagului Ciclade, o insula în care trăiesc puțin peste 1400 de locuitori, iar ritmul acestora este unul de vacanță. În această perioadă, nu sunt mulți turiști. Insula este mai animată în iulie și august.  Poți ajunge în Serifos, așa cum am venit noi, cu velierul, sau poți alege varianta mai ieftina, cu feribotul, prețul fiind de 34 euro, plecarea fiind din portul atenian, Pireu. Sunt curse ce leagă insulele intre ele. Poți pleca din Atena, cu un itinerariu stabilit, în funcție de insulele pe care vrei să le vezi dar și de orarul feribotului. Ajunși pe insulă, daca vii în cursul satamanii, poți opta să călătorești cu autobuzul, contra sumei de 1.8 euro biletul, sau poți să iei un taxi. Din portul Livadi, până în Chora, capitala și singurul oraș al insulei, am plătit suma de 10 euro. Mai poți ajunge în Chora pe jos, pe un traseu cu multeee scări, în cca 30' . 

  Ce am văzut, într-o zi, pe insulă? În primul rand Livadi, portul principal al insulei și cea mai cunoscuta stațiune, unde se găsesc o multitudine de terase, care de care mai cochetă și îmbietoare, unde poți sta cu picioarele pe nisip să savurezi un cocktail, sau un pahar cu vin alb. Nu poți să vii aici să nu mănânci un calamar, un pește, o salată grecească sau o musaca. Voi atașă și fotografii cu meniul și prețul bucatelor delicioase!  Plaja Livadi este situata în continuarea zonei cu terase, este o plaja atât cu nisip, cât și cu pietre, cu o apa incredibil de limpede. Cu siguranță, pe insula sunt și alte plaje ce merită descoperite.Tot în zona portului sunt și cele mai multe unități de cazare. Majoritatea sunt studiouri, apartamente tradiționale și mai puțin hoteluri. Câteva camere le poți închiria și în capitala insulei, Chora, situata deasupra portului, la 10' de mers cu taxiul.

l. 

  După amiaza, când soarele a început să apună, am mers în Chora, capitala insulei,  cum am mai scris, 10', 10 euro cu taxiul. Un oraș este mult spus, este un sat de o frumusețe aparte. Casele albe, cu ferestre și uși albastre, labirintul de străduțe, albe și ele, te îmbie să te lași purtat și pierdut prin marea de alb, cu accente albastre! După ce ne-am pierdut în marea cea alba, am urcat în cel mai înalt punct, la Biserica Sfântul Constantin pentru a admira marea cea albastra și curcubeul de culori al apusului de soare. Am stat, am contemplat simfonia naturii, am rămas fară cuvinte dar tot am făcut câteva fotografii.

După ce ne-am bucurat de aceste priveliști, am pornit iar, pe străduțele întortocheate, în căutarea pieței centrale a orașului, Agiou Athanasion. Am descoperit un loc de o frumusețe aparte, ce nu-l prea pot descrie în cuvinte, o oaza de relaxare, colorata, în toată acea mare de alb! Și daca ajungeți aici, sper că trăirile voastre să fie similare cu cele ale noastre! Cu greu ne-am despărțit de mica piațetă, în care se află și biserica cu același nume Agiou Athanasion și primăria orașului. Am reluat periplul pe îngustele străduțe și ne-am oprit să luam cina într o taverna tradițională, unde am savurat mâncărurile specifice : brânză saganaki, chifteluțe vegetale în floare de dovleac, creveți saganaki și putina carne de capră, stropite cu câteva pahare de vin roze. Pentru toate aceste delicatesuri, din care ne-am înfruptat trei persoane, am plătit 50 euro. Puțin mai iefin decât în zona portului.

  Pe lângă amintiri și o mulțime de fotografii, de pe insula poți pleca cu câteva suvenire drăguțe. Bărci din lut colorat, căsuțe din sticlă, magneți de toate formele și culorile, mărgele din sticla colorate. Cele mai cochete magazine de suveniruri le-am văzut, sus, în Chora. De la intrare te îmbie cu un miros pe care m-am străduit să-l identific, însă nu am reușit să-mi dau seama ce este, dar l-am regăsit în mai multe boutiquri. 
Serifos, o insula cu un aer aparte, cunoscuta pentru ritmul ei lent, in care s-a păstrat caracterul tradițional. Merită să o descoperi, daca ești în căutare de liniște și relaxare!

 A treia oprire, Paros, a treia insula, că mărime, din arhipelagul Cicladelor! Cea mai frumoasa și plina de farmec insula, văzută până acum, în această escapadă. Așa este când barca iți devine casă!  Micul orășel pescăresc, Noussa a fost construit în periada bizantina, în jurul portului,  iar în secolul al XV-lea s-au construit zidurile de apărare și un mic castel, transformandu-se în fort venețian, ale cărui ruine le poți vedea și astăzi, în zona portului. Prin urmare, am decis să rămânem aici două nopți.

Orașul port, Naoussa seamănă mult cu orașul Mikonos! Străzi albe cu multe boutiquri superbe, taverne, baruri de noapte, animație și distracție! Inclusiv o zona de cafenele, pe malul marii, precum Mica Veneție din mai sus amintita insula! Și tot precum în Mykonos, ziua străduțele sunt aproape pustii iar seara se animă cu sute de oameni veniți să vadă apusul, să mănânce sau dornici de distracție. Aici am băut cele mai bune cocktailuri spaicy, nu în unul, ci în mai multe baruri. Cel mai mult mi-a plăcut cel din barul Fotis, aflat pe malul marii. Nu stiu daca mi-a plăcut doar pentru gustul lui, sau și pentru frumusețea și vibul locului în care l-am savurat!  Preturile cocktailurilor variază intre 9 și 15 euro.

Despre mâncare, cuvintele sunt de prisos. Am mâncat, într-una din seri, în piațeta plina cu terase și foarte mulți oameni,din portul pescăresc. Preparatele tradiționale, peștele, scoicile, calamarii toate delicioase. În cea de-a doua seară, mâncând un prânz copios, am optat pentru ceva mai ușor, am mâncat un giros . Așa că, preparatele tradiționale sunt pentru toate buzunarele!
Despre plaje nu prea am ce povesti, am fost doar pe plaja de lângă port, Piperi Beach, unde am și înotat puțin, este o plaja cu nisip, însă nu forte curată, atât plaja cât și apa. Cu siguranță sunt multe alte plaje frumoase ce merită a fi descoperite. Poți  să le descoperi apelând la un watertaxi, din portul Naoussa sau la alt mijloc de transport.

   În cea de a doua zi petrecută pe insulă, am decis să închiriem o mașină ( 40 euro/zi) și să mergem să o exploram puțin. Prima oprire, după numai 10 km și cca 15' de condus, a fost în capitala insulei, orașul  Parikia. Este portul în care ajungi, daca alegi să vii în Paros cu feribotul. Din portul atenian,Pireu poți ajunge în Paros, în patru ore, contra sumei de 45 euro. Daca te grăbești, poți ajunge în 3 ore, cu numai 63 euro. Din Parikia poți pleca spre Mykonos sau Santorini. În Santorini poți ajunge în 90' ,iar în Mykonos în 45', prețul biletului fiind de 50 euro pentru fiecare destinație.

După ce am parcat mașina, am remarcat  impozanta construcție a bisericii „Panagia Ekatontapiliani”  una dintre cele mai importante biserici în stil bizantin ale insulei, construita în anul 326  din ordinul împărătesei Elena, aflată în drum spre Palestina. După ce am vizitat și admirat complexul bisericesc cu 100 de uși, timp de o oră, ne-am lasat pierduți pe străduțele înguste, pietruite,cu case albe, biserici vechi, magazine mici și cochete, terase atrăgătoare. 

Din Parikia sau Hora, cum se mai numește capitala Parosului, casa pentru 4500 de locuitori, am plecat să luam prânzul într-o tavernă tradițională, Flora, situata în interiorul insulei, pe un deal cu măslini și pini,  cu un view uimitor asupra satului Lefkes, a marii Egee și a insulei Naxos. Taverna este renumita pentru preparatele pe baza de iepure și miel. Iepurele este gătit în sos de vin roșu, cu cepă dulce iar mielul în sos de lămâie sau la grătar și le poți devora pentru 12 euro porția. Nu sunt singurele preparate din meniul tavernei Flora. Am mâncat o salata, dakos senzațională. Daca ajungeți în Paros, merită să-i treceți pragul.

După copiosul prânz, am plecat să vizităm și satul pe care l-am admdmirat de pe terasa tavernei. La numai 1' de mers cu mașină, am găsit parcarea publica a satului Lefkes, sat ce se afla la o altitudine de 300m deasupra mării și numără o populație de 500 locuitori. Am lasat mașina și ne-am avântat pe Drumul Bizantin, drum ce leagă satul Lefkes de satul Prodromos, drum ce măsoară 3,6 km lungime și este doar pietonal. Nu l-am parcurs pe tot, ne-am oprit la biserica din deal, biserica Agia Triada (Sfânta Treime)  biserica principală a satului. Aceasta este o frumoasa biserica bizantină din marmura alba și fina, sclipind în soare. Farmecul și frumusețea Lefkes-ului sunt încă neatinse de turismul de masă, ceea ce ajuta la menținerea autenticitatatii acestuia.

Daca am amintit de marmură, aceasta este exploatata în Paros, în drumul dintre Hora și Lefkes putând vedea o astfel de exploatare. Marmura din Paros a fost folosita de cei mai buni sculptori și arhitecți, celebra statuie a lui Venus din Milo, sculptata în secolul 2 Î.Hr. fiind realizata din marmură de Paros.
Sper ca prin aceste relatări să fiți curioși să explorați frumoasa, tradițională și cosmopolita insula Paros! 

  Am ajuns și în cea de-a patra insulă, Kythnos sau Thermia, denumire ce vine de la apele termale ce se găsesc pe insulă. Insula este stâncoasă, cu multe golfuri și la fel de multe plaje. La multe dintre ele poți ajunge doar cu barca.

  Am acostat în portul Merihas, un port mic, cu multe terase pe plaja, cu rațe ce se plimba printre mese și pisici dornice și ele, de o porție de pește. Un sat pescăresc, în care timpul pare că stă în loc. Prea frumos, prea ca la țara!  Este extrasezon, acum sunt doar câteva veliere și iahturi în port dar nici vara numărul de turiști nu este foarte mare, majoritatea acestora  fiind greci. În Merihas ajungi cu feribotul din Atena, în cca trei ore, iar de aici poți merge cu feribotul în  Sifnos, Serifos, Milos. Tot de aici poți lua o barca taxi să mergi să explorezi plajele din zonă.

  Când seara a venit, am luat taxiul și contra sumei de 15 euro ne-a dus în capitala insulei, Chora sau Messaria, cel mai populat sat al insulei. Chora, ca toate satele din Cicade, este un mix de case albe, străduțe înguste, biserici vechi, terase și taverne autentice. Și ca în multe dintre satele vizitate, nici aici nu ai voie să circuli cu mașina, străduțele fiind doar pietonale, ceea ce te face să te relaxezi, să te bucuri și să te pierzi în marea de alb.
  Kythnos poate fi un refugiu în mijlocul naturii, o oaza de liniște atunci când vrei să evadezi din cotidian.

  Am lasat în spate  arhipelagul Cicladelor și am ajuns în frumoasele Insule Saronice, din golful Argo-Saronic, foarte aproape de Atena. Arhitectura, specifica Cicladelor se schimba și ea, străduțele nu mai sunt atât de înguste și albe, casele au acoperișuri din tiglă portocalie. Ceea ce nu s-a schimbat este mâncarea, la fel de delicioasa în orice parte a Greciei.
Arhipelagul este format din șapte insule principale și câteva insule mai mici. Insulele locuite sunt: 
Aegina ( Egina), prima capitala a Greciei moderne; 
Agistri, cea mai mica insula din golful Argosaronic;
Methana cu izvoare termale ce au proprietăți terapeutice; 
Poros, insula verde, acoperita cu păduri de pini; 
Hydra cea cosmopolita, ce atrage mulți artiști;
Spetses liniștită, relaxantă, idilică pentru vacanțe romantice;
Salamis cea mai mare și mai populată, aici aflandu-se mai mult de jumătate din populația arhipelagului.
Insulele Saronice sunt conectate cu Grecia continentala prin feriboturi ce pleca din Pireu și Penopolez.  Insulele atrag un număr mare de turiști, și nu numai. Mulți greci continentali au case de vacante în Insulele Saronice.

Cea de-a cincea, și ultima insula a acestei aventuri, Insula Poros, situata în arhipelagul Saronic, are o frumusețe aparte, pe care o remarci de cum te apropii de port.  Insula se afla la o distanta de numai 300 m de Grecia continentala, de peninsula Penopolez, ambele maluri fiind deluroase și acoperite cu păduri de pin. Aceasta apropiere iți da senzația că te afli pe un lac. Atât eu, cât și prietenii cu care am fost în această călătorie, am asemuit acest loc cu lacul Como din Italia, iar orașul cu Bellagio. Aceasta apropiere, de Penopolez, a dat numele insulei, Poros care în limba greacă, înseamnă pasaj, trecere. Mici ambarcațiuni fac legătură cu orașul Galatas, oraș situat pe malul peninsulei Penopoles.

  Orașul  Poros este construit în trepte și pe măsură ce începi să urci, ți se desfășoară în fața ochilor un oraș pitoresc, cu case albe și acoperișuri portocalii, străzi pietruite, magazine, restaurante, cafenele cochete și vile mari, tradiționale. În vârful dealului este turnul cu ceas. Orologiul acestuia a fost construit acum mai puțin de 100 de ani. După atâta urcuș, priviea iți este desfătată cu peisaje uimioare.
   Promenada de la țărm, este lunga, de câțiva kilometrii și ticsită cu ambarcațiuni pe o parte și taverne, cafenele, baruri și cluburi de noapte, pe partea opusă.

  Orașul este cosmopolit, o destinație care atrage turiști de toate vârstele dar și greci care își petrec weekendurile pe insulă. 
  Grecia iți mulțumim pentru toate frumusețile tale cu care ne încânți ochiul, sufletul și mintea! 
  Călătorește, explorează, descoperă, traieșt-ți Viața ca o vacanță!